Prima mea tangență cu GHEPart a fost în 2017 când am participat la Olimpiada Civică. Scopul proiectului a fost acela de a încuraja tinerii să fie creativi și să lucreze în echipă. Pe atunci nu am realizat motivul pentru care GHEPart face ceea ce face, dar acum înțeleg. Dar de atunci am știut că vreau sa aduc o schimbare în lume. Prin GHEPart.

Toate evenimentele de la GHEPart au fost speciale, dar momentele mele preferate alături de acești oameni extraordinari sunt la Conac, restaurantul unde țineam documentarele Kindedok. Erau seri magice în care oameni de pretutindeni se adunau pentru a viziona un documentar și a dezbate pe seama lui la final.

Cu puțin timp în urmă mi s-a pus o întrebare foarte faină: dacă aș putea alege, cu ce m-aș asemăna. Mi s-a părut foarte simplu pentru că, în mod ironic, fix cu o seară înainte scrisesem câteva versuri legate de conceptul ăsta. Nu mă pot asemăna cu altceva decât cu un răsărit la 6:59 dimineața: firesc, timid la început, grăbit, poate puțin cam șters, care tinde spre o perfecțiune închipuită și extraordinar de enervant prin perseverența lui de a te ține conectat, ca spirit și ființă. Puțin haotic. Care-i toată legătura cu voluntariatul și GHEPart, totuși?